Cine nu este inchinator, nu poate sa se inchine

Fast-food, cafea instant, ciorba in plic, microwave, pastila de slabit, pastila de ingrasat, diploma on-line, logodna facebook, consilierea tip messenger, educatia copiilor prin telefon, drive-thru church, Cina Domnului take and go, iar inchinarea a devenit “I like, I stay”. Bisericile se poreclesc dupa „stilul” de inchinare, astfel ca gasim biserici acordioniste, coriste, fanfariste, tobiste, trompetiste, aplaudiste, harfiste, pianiste, moldoveniste, prunciste, bihoreniste, pantaloniste, baticiste, cafengiste, americaniste si multe alte atribute in-culturale.

Inchinarea nu este un stil de a face Biserica!!!

Inchinarea o traiesti zilnic sau nu o traiesti deloc!!!

RCF nu este o biserica care promoveaza un stil de inchinare si nici o biserica care stimuleaza trairea electrocutanta o data sau de doua ori saptamanal. Cine nu este inchinator, nu poate sa se inchine pentru ca inchinarea nu este o experienta izolata, ci un mod de viata exprimat foarte divers: rugaciunea, Biblia, darnicia, sfintirea zilnica, bucuria, pacea, dragostea, muzica, bunatatea, harnicia, postul, mancarea, cu alte cuvinte, fiecare respiratie trebuie sa fie un moment de inchinare.

Ca in toate domeniile, unii incearca sa fure la start si vor sa plece de dincolo de linia de start. Inchinarea nu poate sa plece din alt loc decat de la pocainta. Inchinarea fara pocanta este ca o masa in care in loc de mancare primesti un album cu fripturi fotografiate, iar tie ti se da maioneza goala.

In inchinare, totul incepe de la pocainta, iar intre tine si Domnul, totul este inchinare!