Hainite, suzete, ciorapei, carucioare, clopotei, trusou, parinti, prieteni, socrii, emotii, medici… Valva mare: un nou membru in familie.
Apoi, competitia: cu cine seamana mai mult, ochii ai cui sunt, gurita, barbia, din partea cui a luat asta, cealalta.
Apoi, satisfactia: e baiat, e fata, sunt gemeni…
Apoi, vizitele: ba ca-s prea multe, ba ca nu ne cauta, ba ca nu-i momentul potrivit, ba ca nu le pasa.
Apoi, realitatile: cine se trezeste, cine face sticluta, cine il tine in brate, cine-l plimba…
Apoi, planurile: il facem fotbalist, gimnast, medic, tractorist, asistenta, profesoara, somer.
Urmeaza un sir lung de adaptari la care putini parinti pot face fata. Primul lucru pe care parintii il invata este simtul foarte dezvoltat al proprietatii pe care copiii il au. Dintr-o data, totul este al lor: bucataria, baia, masina de spalat, frigiderul… Totul se subordoneaza fara sovaire nevoilor noului intrus, pretentiilor si argumentelor lui.
Daca am reusit sa facem fata acestor provocari majore, foarte multi parinti au impresia ca si-au facut temele. Nici vorba; ADEVARATUL TEST DE PARINTE NU SE DA IN LUMEA MATERIALA, CI IN LUMEA SPIRITUALA.
Realitatea ignorata chiar de catre adevaratii crestini este apartenenta primordiala a copiilor la lumea spirituala, unde nevoile lor sunt vesnice, mult mai importante chiar decat nevoile imediate, la care suntem, din pacate, mult mai atenti.
Dragi parinti, adevarul fundamental de care trebuie sa tinem cont este RAZBOIUL SPIRITUAL in care am fost angrenati odata cu aparitia copiilor in familiile noastre. Pentru fiecare copil trebuie sa te echipezi cu armura lui Christos, pentru a face fata provocarilor.