renunta sa scremi o gandire logica, argumentata, dar orgolioasa…

M-am pricopsit si cu o testoasa. Acuma trebuie sa schimb apa, sa pun purici morti, sa ii spun noapte buna sau buna dimineata. M-am uitat atent la ea, saraca, sta toata ziua singura in acvariul prea mic pentru ea, cateodata cocotata pe piatra, afara din apa, altadata doar capul si-l tine deasupra. Incepe sa creasca si ma gandesc ce o sa fac cu ea cand nu o sa mai incapa in inchisoarea ei. Chiar daca isi petrece zilele inchisa in 2 litrii de apa, cateodata, cand te apropii de ea, se mai inchide si in carapace. Se retrage in lumea ei “intima”, fie de frica noastra, fie de plictiseala, fie ca… nu intelegem noi nevoile ei.

Eu, o buna parte a zilei o petrec in “catacomba”. Sunt singur 75% din zi. Ma insoteste computerul, CD-urile, cartile si atmosfera, uneori, imbacsita a basementului. Cu toate acestea, nu intotdeauna sunt si SINGUR. Ciudatenia e ca solitudinea nu apare automat atunci cand esti singur. Uneori, solitudinea este perturbata de ganduri, de stres, de rutina, de programe, de planificari, chiar de tine insuti.

Depindem atat de mult de parerile altora incat am devenit prizonieri. Una dintre cele mai obositoare, insuportabile intrebari, a devenit: oare ce zice…??? Oare ce va spune…??? Oare cum crede…???

Nu suntem agresati doar de parerea altora, mai ales a celor care, fara scrupule, isi expun parerile subiective ca rufele la uscat pe gard, obligand pe toata lumea sa le admire desuurile gandirii, ci uneori suntem agresati chiar de gandirea noastra care ni se pare a fi cea mai buna, mai logica, mai argumentata si mai justificata.

Dragii mei, NU INTOTDEAUNA AVEM DREPTATE NOI!!! Pentru a accepta asta si a schimba cate ceva, trebuie sa avem curajul sa ne retragem in carapacea noastra intima, cu capul intre uneri, si sa renuntam sa scremem o gandire logica, argumentata, dar orgolioasa. Avem nevoie din cand in cand sa lasam ca Duhul Domnului sa ia loc in mintea noastra prea omeneasca, pentru ca gandirea noastra sa fie transformata dupa a LUI.

Mai baga-ti capul in carapace, lasa lumina stinsa si cauta adevarata lumina pe care nu o poti vedea daca felinarul lumii iti bate in ochi!